EMPIRÍSM s. n. Doctrină care consideră experiența senzorială ca primă sursă a cunoașterii și a cunoștințelor. ◊ Empirism logic = variantă a neopozitivismului care admite numai enunțurile logice verificabile în mod nemijlocit prin percepțiile fiecărui subiect în parte. – Din fr. empirisme. Vezi definitia »

TRICROÍSM s. n. (fiz.) fenomen produs de un corp care prezintă trei culori distribuite diferit. (< fr. trichroïsme) Vezi definitia »

NEOLOGÍSM s. n. cuvânt nou, împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă; (p. restr.) împrumut lexical recent. *accepție nouă a unui cuvânt. (< fr. néologisme) Vezi definitia »

PROTESTANTÍSM s. n. confesiune religioasă creștină care s-a rupt de catolicism prin mișcarea Reformei din sec. XVI: bisericile luterană, reformată, anglicană, unitariană și numeroase secte. (< fr. protestantisme) Vezi definitia »

LIMFATÍSM s.n. Boală manifestată prin mărirea volumului organelor limfatice, prin paloare și lipsă de energie. [< fr. lymphatisme]. Vezi definitia »