mnemotéhnicã s. f., g.-d. art. mnemotéhnicii Vezi definitia »

PSÍHIC, -Ă adj. Referitor la psihic; sufletesc. // s.n. Proprietate a materiei superior organizate de a reflecta realitatea obiectivă. ♦ Structură proprie cuiva. [< fr. psychique, cf. gr. psychikos < psyche – suflet]. Vezi definitia »

DIPLOMÁTIC¹, -Ă, diplomatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele și documentele oficiale vechi și le stabilește autenticitatea. 2. Adj. (Rar) Care aparține diplomelor și documentelor oficiale vechi, privitor la aceste diplome și documente. – Din fr. diplomatique, lat. diplomaticus. Vezi definitia »

ELECTROLÍTIC, -Ă adj. referitor la electroliză, produs prin electroliză. (< fr. électrolytique) Vezi definitia »

METATRAUMÁTIC, -Ă adj. apărut ca urmare a unui traumatism. (< engl. metatraumatic) Vezi definitia »