TEHNOCRATÍSM s. n. Orientare sociologică potrivit căreia, în societatea contemporană, rolul de conducere ar trebui să revină exclusiv specialiștilor din diverse domenii ale științei, tehnicii etc.; tehnocrație. ♦ Tendință tehnocratică. – Din fr. technocratisme. Vezi definitia »

SUBIECTIVÍSM s.n. 1. Orientare filozofică idealistă care neagă existența lumii obiective cu legile ei, existența unui determinism obiectiv, considerând voința și conștiința ca singurul factor determinant. 2. Atitudine personală, părtinitoare față de cineva sau ceva. [Cf. fr. subjectivisme]. Vezi definitia »

POLITEÍSM s. n. credință în mai multe divinități, caracteristică unor religii. (< fr. polythéisme) Vezi definitia »

AUTOCRATÍSM s. n. concepție, doctrină bazată pe autocrație. (< fr. autocratisme) Vezi definitia »

NAZIFASCÍSM s.n. Uniune între nazismul german și fascismul italian, intervenită în ultima parte a celui de-al doilea război mondial. [Cf. it. nazifascismo]. Vezi definitia »