TETRAMÉR, -Ă adj. Constituit din patru părți; (biol.) care se divide în patru. [Cf. fr. tétramère < gr. tetra – patru, meros – parte]. Vezi definitia »

ȘÉVER, șevere, s. n. Unealtă în formă de disc, cremalieră sau melc, confecționată din oțel aliat, folosită pentru șeveruire. – Din rus. șever, engl. shaver. Vezi definitia »

VINCIÉR s. m. muncitor portuar, marinar care mânuiește vinciul. (vinci + -ier) Vezi definitia »

SCOTTISH-TERRIER SCÓTIȘ-TERIÉ/ s. m. câine baset cu păr des, sârmos. (< engl., fr. scottish-terrier) Vezi definitia »

ADULTÉR s.n. Nerespectare a fidelității conjugale făptuită de către unul din soți. // adj. (Despre soți) Care nu respectă fidelitatea conjugală. [< lat. adulter, cf. fr. adultère]. Vezi definitia »