PROROCÍRE, prorociri, s. f. Acțiunea de a proroci și rezultatul ei; ceea ce prorocește cineva; prorocie, prezicere, profeție, prevestire. [Var.: proorocíre s. f.] – V. proroci. Vezi definitia »

HIDROZOÁRE s.n.pl. Clasă de celenterate cuprinzând hidrele și meduzele; (la sg.) animal din această clasă. [Pron. -zo-a-. / < fr. hydrozoaires, cf. gr. hydor – apă, zoarion – animal mic]. Vezi definitia »

ÎNNOURÁRE s. f. v. înnorare. Vezi definitia »

céngere s.f. pl. (reg.) funii legate de două bâte, cu care se aduce fân sau paie în spate. Vezi definitia »

NUNTÍRE, nuntiri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) nunti; nuntit¹. – V. nunti. Vezi definitia »