PRIPÓN, pripoane, s. n. 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut; țăruș înfipt în pământ de care se prinde această funie sau acest odgon. ♦ Funie care servește la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcații; țăruș de care se leagă o ambarcație la țărm, cu care se fixează un cort etc. 2. Șir de cârlige cu nadă pentru pescuit. – Din scr. pripon. Vezi definitia »

RADÓN s. n. Element chimic gazos cu proprietăți radioactive, format prin dezintegrarea radiului. – Din fr. radon. Vezi definitia »

GNOMÓN s. n. vergea verticală plasată pe o placă orizontală, în antichitate, pentru determinarea meridianului locului și pentru stabilirea orei. (< fr., lat. gnomon) Vezi definitia »

SINCRÓN, -Ă adj. 1. (și adv.) sincronic (1). ◊ (despre sisteme fizice sau tehnice) care execută mai multe operații în același timp sau operații diferite cu aceeași frecvență. 2. (inform.; despre mașini, semnale sau informații) ale căror ritmuri sunt egale, multiple sau submultiple. (< fr. synchrone) Vezi definitia »

ȚICLÓN, țicloni, s.m. (Ornit.; reg.) Scorțar. Vezi definitia »