Definita cuvantului behăitură
BEHĂITÚRĂ, behăituri, s. f. Strigăt specific al caprelor, al oilor și al mieilor; behăit. – Behăit + suf. -tură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu behăitură
LETRÍNĂ s. f. 1. inițială (ornamentală) de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol sau un paragraf. 2. literele majuscule (o silabă) imprimate la dicționare pe fiecare pagină deasupra coloanelor, spre a ușura căutarea cuvântului dorit; colontitlu. (< fr. lettrine) Vezi definitia »
HIDROFÍTĂ, hidrofite, adj.f., s. f. (Plantă) adaptată la viața acvatică (dulce sau sărată). – Din fr. hydrophites. Vezi definitia »
șuíță (șúiță), șuíțe (șúițe), s.f. (reg.) 1. numele a două mamifere rozătoare, care locuiesc în găuri făcute în pământ; cățeii pământului, animale mici din familia șoarecelui și nevăstuicii; orbeți. 2. veveriță. Vezi definitia »
VARICOFLEBÍTĂ s.f. (Med.) Infecție latentă într-o venă varicoasă. [< fr. varicophlébite]. Vezi definitia »
AȚIPEALĂ, ațipeli, s. f. Faptul de a ațipi; starea celui ațipit. – Ațipi + suf. -eală. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z