Definita cuvantului behăitură
BEHĂITÚRĂ, behăituri, s. f. Strigăt specific al caprelor, al oilor și al mieilor; behăit. – Behăit + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu behăitură
VẤRSTĂ2, vârste, s. f. (Reg.) 1. Dungă sau bandă de altă culoare (într-o țesătură, în penajul unei păsări etc.); ornament care constă în dungi de altă culoare. 2. Mănunchi de flori, buchet. [Var.: vrấstă s. f.] – Din scr. vrsta. Vezi definitia »
AGROCENÓZĂ, agrocenoze, s. f. (Biol.) Zonă agricolă. – Din fr. agrocénose. Vezi definitia »
arahnóză s.f. Stare morbidă provocată de arahnide. (< fr. arachnose) Vezi definitia »
TRINITROGLICERÍNĂ s. f. nitroglicerină. (< fr. trinitroglycérine) Vezi definitia »
PLASTÍDĂ, plastide, s. f. Constituent celular caracteristic plantelor superioare, cu rol important în procesele biochimice și de sinteză. – Din fr. plastide. Vezi definitia »