Definita cuvantului alibi
ALIBÍ s.n. Probă prin care un inculpat dovedește justiției că în momentul săvârșirii faptului delictuos imputat el se găsea în altă parte. ♦ (Fig.) Scuză, justificare. [Pl. -iuri. / < fr. alibi, cf. lat. alibi – în altă parte].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu alibi
trâmbí, trâmbésc, vb. IV (reg.) a face (pânza) sul. Vezi definitia »
pârcălăbí, pârcălăbésc, vb. IV (reg.) a îndeplini slujba de pârcălab. Vezi definitia »
ORBÍ, orbesc, vb. IV. 1. Intranz. A deveni orb2, a-și pierde vederea. ♦ Tranz. A face pe cineva să-și piardă vederea; a scoate cuiva ochii. ◊ Expr. (Nici cât sau măcar) să orbești un șoarece = foarte puțin; deloc. ♦ Tranz. A tulbura vederea, a lua ochii. 2. Tranz. Fig. A face pe cineva să-și piardă rațiunea, clarviziunea, a-l face să nu mai judece obiectiv. ♦ A înșela, a amăgi pe cineva, a minți. – Din orb2. Vezi definitia »
TURBI- v. turbo-. Vezi definitia »
GLOBÍ, globesc, vb. IV. Tranz. 1. A aplica cuiva o gloabă (2). 2. (Înv. și reg.) A prăda, a jefui. – Din gloabă. Vezi definitia »