Definita cuvantului fală
FÁLĂ s. f. 1. Trufie, îngâmfare; orgoliu. 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva; mândrie. ◊ Loc. vb. (Pop.) A-i fi cuiva fală (cu cineva sau cu ceva) = a se mândri (cu cineva sau cu ceva). 3. Strălucire, măreție; pompă2. 4. Glorie, faimă, renume. – Din sl. hvala.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fală
prăștílă (-le), s. f. – Șindrilă. Bg. praštilo (Candrea). Vezi definitia »
MEIÓZĂ, meioze, s. f. (Biol.) Diviziune a celulei prin separarea de perechi de cromozomi din nucleu și formarea de gameți. [Pr.: -me-io-] – Din fr. méiose. Vezi definitia »
TĂVĂLITÚRĂ, tăvălituri, s. f. Loc cu iarba, florile sau cerealele culcate la pământ (unde s-a tăvălit un om sau un animal). – Tăvăli + suf. -tură. Vezi definitia »
SILICATÓZĂ s. f. pneumoconioză cauzată de inhalarea pulberilor de silicați. (< fr. silicatose) Vezi definitia »
TROMBOCÍTĂ s. f. v. trombocit. Vezi definitia »