Definita cuvantului ameliorație
AMELIORÁȚIE s.f. 1. (Rar) Ameliorare. 2. (La pl.) Ansamblu de măsuri și de lucrări aplicate pe terenurile degradate sau amenințate de a deveni neproductive, în scopul de a le îmbunătăți condițiile de fertilitate. [Gen. -iei, var. ameliorațiune s.f. / < fr. amélioration].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ameliorație
COLPORAFÍE, colporafii, s. f. (Med.) Sutură chirurgicală a vaginului. – Din fr. colporaphie. Vezi definitia »
MICROPROIÉCȚIE s. f. proiecție care permite obținerea pe ecran a imaginii unor obiecte invizibile pentru ochiul liber, a unor preparate microscopice. (< fr. microprojection) Vezi definitia »
TARSORAFÍE s.f. (Med.) 1. Sutură a cartilajelor tarsului. 2. Blefarorafie. [Gen. -iei. / < fr. tarsorraphie, cf. gr. tarsos – marginea pleoapei, raphe – sutură]. Vezi definitia »
MANÍE, manii, s. f. 1. Boală mintală manifestată prin euforie, stare de excitație psihomotorie, logoree, halucinații, incoerență a gândirii etc.; p. ext. idee fixă care preocupă pe cineva. 2. (Cu sens atenuat) Preocupare exagerată pentru ceva; deprindere bizară. V. capriciu, toană. – Din ngr. manía, fr. manie. Vezi definitia »
isteríe (isteríi), s. f. – Boală nervoasă manifestată prin accese de rîs sau de plîns, convulsii etc. – Var. histerie. Fr. hystérie. – Der. isteric, adj., din fr. hystérique; istericos, adj. (isteric), din ngr. ὐστεριϰός, sec. XIX, înv.; istericó, s. n. (isterie), din ngr. ὐστεριϰόν (Gáldi 203); istericale, s. f. pl. (isterie), din ngr. ὐστεριϰά. Vezi definitia »