OFIȚEREÁSĂ, ofițerese, s. f. 1. (Fam.) Soție de ofițer (I 1). 2. Femeie care are gradul de ofițer (I 1). – Ofițer + suf. -easă. Vezi definitia »

chírcă s.f. (reg.) 1. sapă mică, săpăligă; cazma. 2. grâu roșu de toamnă. Vezi definitia »

ÓFTIGĂ s. f. v. oftică. Vezi definitia »

FOTOSTEREOTÉCĂ s. f. colecție de fotostereograme conținând o anumită regiune, un anumit obiectiv. (< fotostereo/gramă/ + -tecă) Vezi definitia »

PROPRIETĂREÁSĂ, proprietărese, s. f. Soția unui proprietar; deținătoare a unui bun, în special a unui imobil (considerată în raport cu chiriașii ei). [Pr.: -pri-e-] – Proprietar + suf. -easă. Vezi definitia »