poárcă², poárce, s.f. (reg.) pălărie sau căciulă uzată. Vezi definitia »

OCURÉNȚĂ, ocurențe, s. f. 1. (Rar) Împrejurare, circumstanță, întâmplare, conjunctură. 2. Prezență a unei unități lingvistice într-un text. 3. Mod de prezentare a unui mineral sau a unei roci într-un zăcământ. – Din fr. occurrence. Vezi definitia »

scorboroșeálă, scorboroșéli, s.f. (reg.) carie dentară. Vezi definitia »

CARBOGAZOÁSĂ, carbogazoase, adj. (În sintagma) Apă carbogazoasă = apă minerală care conține o cantitate de bioxid de carbon dizolvat; apă gazoasă. Carbo(n) + gazoasă. Vezi definitia »

DIFIDÉNȚĂ s. f. neîncredere. (< lat. diffidentia) Vezi definitia »