ATROPÍNĂ s. f. Alcaloid extras din mătrăgună, măselariță, laur etc. și folosit împotriva spasmelor; ca dilatant al pupilei etc. – Din fr. atropine. Vezi definitia »

covátă (covéți), s. f. – 1. Albie, recipient unde se frămîntă aluatul. – 2. Ladă unde curge făina măcinată la moară. – 2. Glisieră, culisă la ferăstrăul mecanic. – Mr. cuvată, guvată. Tc. kuvata, kaveta (Cihac, II, 568; Șeineanu, II, 146; Meyer 128; Lokotsch 1138; Philippide, II, 709; Pascu, I, 197), din ngr. γάβατα; cf. alb. govatë. – Der. covăți, vb. (a scobi, a goli; a rotunji, a da forma concavă); covătos, adj. (concav); covățitură, s. f. (umflătură); covătar, s. m. (dulgher care face coveți). Vezi definitia »

XILOLITOGRAVÚRĂ s.f., pl. xilolitogravúri Vezi definitia »

RANICULTÚRĂ s. f. ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea broaștelor de baltă comestibile; batracocultură. (< it. ranicoltura) Vezi definitia »

ȚUICULÍȚĂ, țuiculițe, s. f. Diminutiv al lui țuică; țuiculeană. – Țuică + suf. -uliță. Vezi definitia »