Definita cuvantului analiză
ANALÍZĂ s.f. 1. (op. sinteză) Metodă generală de cercetare a realității bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate etc. în părțile lor componente; examinare amănunțită a unei probleme. ◊ În ultimă analiză = în concluzie. 2. Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor. 3. (Chim.) Descompunere a unei substanțe în elementele ei constitutive. [< fr. analyse < lat., gr. analysis].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu analiză
ALABANDÍNĂ s. f. sulfură naturală de mangan, negricioasă, cu luciu metalic. (< fr. alabandine) Vezi definitia »
NĂZĂRITÚRĂ, năzărituri, s. f. (Pop.) Năzărire. – Năzări + suf. -tură. Vezi definitia »
PLANOGRÁMĂ s.f. Grafic care indică organizarea planificată a operațiilor din cadrul unui ciclu. [< germ. Planogramm]. Vezi definitia »
CONTRAPÁGINĂ, contrapagini, s. f. A doua față a unei foi scrise sau imprimate. – Contra1 + pagină. Vezi definitia »
ROZÉTĂ s. f. 1. element decorativ în formă de roză de dimensiuni mici, care împodobește un obiect, o piatră etc. ◊ placă rotundă în formă de nasture, purtată în trecut de către militarii din cavalerie, prinsă în partea de sus, din față, a cizmei. 2. ornament la încrucișarea bolților, în arhitectura gotică. ◊ ornament, disc pentru mascarea unor elemente minore. 3. (tehn.) element de legătură, de suspensie sau de protecție a unei tije, ca un guler marginal. (< fr. rosette) Vezi definitia »