SUBMARÍN, -Ă, submarini, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se găsește sau se produce sub suprafața mării sau oceanului, ori pe fundul lor; referitor la regiunea de sub suprafața mării sau oceanului. 2. S. n. Navă de luptă sau de cercetare care poate naviga atât la suprafață cât și sub suprafața unei ape; submersibil (2). – Sub¹- + marin (după fr. sous-marin). Vezi definitia »

ASPDIN [æspdin], Joseph (1779-1855), inventator englez în domeniul construcțiilor. Printr-un experiment rămas celebru, pornind de la piatra de var și argilă, a ajuns la obținerea unui ciment, prototip al cimentului Portland. Vezi definitia »

BAZIN [bazẽ], Hervé (1911-1996), scriitor francez. Romanele sale constituie o satiră violentă la adresa oprimării familiale și sociale („Vipera sugrumată”, „Moartea căluțului”, „Doamna Ex”, „Căsătoria”). Vezi definitia »

ARLECHÍN I. s. m. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. II. s. n. 1. panou lateral și draperie care încadrează deschiderea scenei. 2. fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. (< it. arlecchino, fr. arlequin) Vezi definitia »

DELFÍN¹ s.m. 1. Mamifer marin din ordinul cetaceelor, care trăiește în cete în toate mările. 2. Stil de înot, caracterizat prin mișcarea simultană și simetrică a brațelor, dinainte spre înapoi, coordonată cu mișcarea picioarelor în plan vertical. 3. Constelație din emisfera boreală, situată în vecinătatea Căii lactee. [< lat. delphinus, it. delfino]. Vezi definitia »