INVOLÚCRU, involucre, s. n. (Bot.) 1. Totalitatea frunzișoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescențe. 2. Lamă care învelește pălăria tânără a unor ciuperci, înainte ca aceasta să iasă din pământ. – Din fr. involucre, lat. involucrum. Vezi definitia »

TOPOMÉTRU, -Ă s.m. și f. Specialist în lucrări de topometrie. [Cf. germ. Topometer]. Vezi definitia »

MEGOHMÉTRU s. n. instrument gradat pentru măsurarea rezistențelor în megohmi. (< fr. mégohmmètre) Vezi definitia »

pístru, pístră, adj. (reg.; despre oi) care are pete negre pe bot; pistrioi. Vezi definitia »

GLICOMÉTRU s.n. Glucometru. [Cf. fr. glycomètre < gr. glykys – dulce, metron – măsură]. Vezi definitia »