Definita cuvantului obsidian
OBSIDIÁN, obsidiane, s. n. Rocă vulcanică de culoare neagră sau brună-cenușie, cu înfățișarea sticlei topite, care a fost folosită în epoca de piatră pentru confecționarea armelor și a uneltelor. [Pr.: -di-an] – Din fr. obsidiane, obsidienne, lat. obsidiana [petra].
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu obsidian
GĂMÁN, gămani, s. m. (Pop.) Om foarte mâncăcios; mâncău. – Et. nec. Vezi definitia »
-MÁN2 Element secund de compunere savantă cu semnificația „om”, „bărbat”. [Pron. -men, var. -men. / < engl. man, germ. Mann]. Vezi definitia »
ETEROMÁN, -Ă, eteromani, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de eteromanie. – Din fr. éthéromane. Vezi definitia »
țărcălán (țărcălanuri), s. n. – 1. Cerc, circumferință. – 2. Halo, parhelie. – 3. Cearcăn. – Var. țărcălam, țîrcălam. Mag. cirkalom (Tiktin; Gáldi, Dict., 165). – Der. țărcălău, s. n. (compas), coincide curios cu țărcălău „țarc”, coincidență care nu pare a fi întîmplătoare. În Trans. și Mold. Vezi definitia »
CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Din magh. káptalan. Vezi definitia »