cervánă (cerváne), s. f. – Varietate de unguraș, plantă erbacee (Lycopus europaeus). Origine necunoscută. Cihac, II, 48 (și Conev 44) pornesc de la sl. črŭvĕnŭ „roșu”, fiind o plantă folosită în vopsitorie, însă Tiktin îi contrazice. Este probabil ca etimonul propus de Cihac să fie exact, dar să fi existat o confuzie în ce privește planta, cum se întîmplă adesea în botanica populară. Vezi definitia »

ANTÍCĂ, antice, s. f. (Înv.) Obiect de artă din antichitate. – Fr. antique. Vezi definitia »

HÁINĂ, haine, s. f. 1. (La pl.) Termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte (în special) bărbătești. ◊ Un rând de haine = un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou (și vestă). ♦ (La sg.) Îmbrăcăminte bărbătească pentru partea de sus a corpului; sacou. ♦ Veșmânt lung și larg care acoperă tot trupul. ♦ Palton. ◊ Expr. A(-și) da și haina de pe el = a face sau a fi dispus să facă orice sacrificiu (pentru a obține ceea ce dorește). 2. (Biol.; în sintagma) Haină de nuntă = înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor pești, batracieni sau păsări în perioada împerecherii. – Din bg. halina, scr. háljina. Vezi definitia »

SLUGULÍȚĂ, slugulițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui slugă; sluguță. – Slugă + suf. -uliță. Vezi definitia »

BÁSNĂ, basne, s. f. (Înv.) Născocire, scornitură; minciună. – Din basn (= basm). Vezi definitia »