SPIRTIÉRĂ, spirtiere, s. f. Mică lampă de gătit care funcționează cu spirt. [Pr.: -ti-e-] – Spirt + suf. -ieră. Vezi definitia »

trivógă s. f. – Alarmă. Rus. trevoga (Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

PLÍNTĂ, plinte, s. f. 1. Piesă de lemn, de piatră, de mozaic, de material plastic etc. care se aplică la partea de jos a pereților unei încăperi pentru a-i apăra împotriva loviturilor și a umezelii sau pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete. 2. Partea de jos a unei clădiri, a unei sobe, a unui zid, ieșită mai în afară și formând un mic soclu. 3. Bloc paralelipipedic de piatră sau de zidărie, pe care se reazemă o coloană sau un piedestal. – Din fr. plinthe. Vezi definitia »

COSMOGRÁMĂ s. f. hartă a poziției aștrilor pe bolta cerească, în funcție de care astrologii întocmesc horoscopul. (< fr. cosmogramme) Vezi definitia »

PROTOIODÚRĂ, protoioduri, s. f. (Chim.) Combinația cea mai săracă în iod pe care o substanță simplă o poate forma cu acesta. [Pr.: -to-io-] – Din fr. protoiodure. Vezi definitia »