Definita cuvantului antenă
ANTÉNĂ s.f. 1. Fiecare dintre cele două organe de simț, de forma unor firișoare mobile, care se găsesc la capul insectelor și al crustaceelor. 2. Dispozitiv de emisie sau de captare a undelor electromagnetice, legat la aparatele de emisie sau de recepție a undelor. 3. Vergă oblică la catargele corăbiilor. [< fr. antenne, it. antenna. / < lat. antenna].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu antenă
BOMBĂNEÁLĂ, bombăneli, s. f. Faptul de a bombăni; vorbe neînțelese spuse de cel care bombănește. Vezi definitia »
TÁPĂ s. f. 1. (mar.; tehn.) capac cu care se acoperă o deschizătură, gura unui tun. 2. tăietură la baza arborilor pentru a le orienta direcția de cădere la tăiere. 3. scobitură la capătul elementelor de construcție din lemn, pentru a le putea îmbina. (< fr. tape) Vezi definitia »
CLAVÉTĂ s. f. (tehn.) pană care unește două piese ale unui mecanism. (< fr. clavette) Vezi definitia »
COTÍGĂ, cotigi, s. f. 1. Căruță mică folosită la transportarea încărcăturilor ușoare. ♦ Car mare cu pereții metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor. 2. Fiecare dintre cele două roți, de mărime inegală, legate între ele printr-o osie, pe care se reazemă grindeiul plugului; teleagă, rotilă, [Var.: cotiúgă s. f.] – Din ucr. kotyha. Vezi definitia »
purtálă s.f. (reg.; în loc. adj.) de purtală = de purtare (obiecte de îmbrăcâminte). Vezi definitia »