VOCALÍSM s. n. 1. sistemul vocalelor unei limbi. 2. parte a foneticii istorice a unei limbi care se ocupă cu studiul vocalelor. (< fr. vocalisme) Vezi definitia »

ANTIALCOOLÍSM s. n. atitudine împotriva alcoolismului; măsuri care combat alcoolismul. (< fr. antialcoolisme) Vezi definitia »

EXTREMÍSM s. n. atitudine caracterizată prin idei, păreri exagerate, unilaterale, rigide, bazată pe ură și intoleranță. (< fr. extrémisme) Vezi definitia »

GLOBALÍSM s.n. 1. Proces cognitiv propriu copiilor, prin care se reține întregul unui obiect pentru a diferenția mai pe urmă părțile componente. 2. Metodă pedagogică și didactică bazată pe caracteristicile infantile de a percepe întregul înaintea părților sale componente. [Cf. it. globalismo]. Vezi definitia »

MONOTEÍSM s. n. formă de religie care recunoaște existența unei singure divinități. (< fr. monothéisme) Vezi definitia »