basc (-că), adj. – Din Țara Bascilor. Fr. basque. – Der. bască, s. f. (beretă). S-a spus înainte și bască (‹ fr. basque) pentru „fustă lungă”; cuvîntul a ieșit din uz o dată cu moda. Același lucru se poate spune despre baschină, din fr. basquine. Vezi definitia »

pizmășésc, -eáscă, adj. (înv.; despre acțiuni, manifestări) pizmaș, invidios, dușmănos. Vezi definitia »

BĂNÉSC¹, -EÁSCĂ, bănești, adj. De bani¹; în bani¹; relativ la bani¹. – Ban¹ + suf. -esc. Vezi definitia »

STUDENȚÉSC, -EÁSCĂ adj. de student, al studenților. (după it. studentesco) Vezi definitia »

CTITORICÉSC, -EÁSCĂ, ctitoricești, adj. (Rar) Care ține de ctitor sau de ctitorie, privitor la ctitor sau la ctitorie. – Ctitor + suf. -icesc. Vezi definitia »