ESTÉTIC, -Ă I. adj. referitor la estetică, conform cerințelor esteticii; frumos. II. s. n. categoria frumosului. III. s. f. 1. disciplină filozofică care studiază legile și categoriile artei, problemele referitoare la esența acesteia. 2. situația, calitatea a ceea ce este estetic, conform legilor artei. (< fr. esthétique, gr. aisthetikos, aisthetike) Vezi definitia »

ARHÁIC, -Ă I. adj. străvechi, dintr-o epocă îndepărtată. ◊ (despre cuvinte, expresii) învechit; ieșit din uz. II. adj., s. n. (din) prima perioadă a precambrianului; arheian, azoic. (< fr. archaïque, gr. arkhaikos) Vezi definitia »

EUFEMÍSTIC adj. (Lingv.) Referitor la eufemism; care constituie un eufemism; eufemic. [Cf. germ. euphemistisch]. Vezi definitia »

OLÉIC, -Ă adj. Care provine din grăsimi sau din uleiuri naturale. ◊ Acid oleic = acid gras, lichid, care se găsește în numeroasele grăsimi naturale și uleiuri. [Pron. -le-ic. / < fr. oléique]. Vezi definitia »

EXTRASISTÓLIC, -Ă adj. referitor la extrasistolă. (< fr. extrasystolique) Vezi definitia »