PRACTICÁNT, -Ă, practicanți, -te, s. m. și f. Persoană care îndeplinește un stadiu de practică, lucrând ca începător într-un atelier, într-un birou, într-o întreprindere etc. (pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni practice). ♦ Cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători; salariat care executa o muncă de ajutor pe lângă un specialist. – Din germ. Praktikant. Vezi definitia »

PERCUTÁNT, -Ă, percutanți, -te, adj. 1. (Despre proiectile) Care explodează la atingerea unui obstacol sau în urma unei percuții. 2. (Min.; în sintagma) Perforator percutant = perforator mecanic al cărui sfredel acționează prin lovituri. 3. Cu o mare putere de pătrundere; frapant prin claritate, precizie. ♦ Care provoacă șoc psihologic. – Din fr. percutant. Vezi definitia »

SENESCÉNT, -Ă adj. (despre țesuturi, organism) în stare de senescență. (< fr. sénescent) Vezi definitia »

REVIRESCÉNT, -Ă adj. (despre plante) care înverzește din nou. (< fr. revirescent, lat. revirescens) Vezi definitia »

PRESENTIMÉNT s. n. sentiment vag în legătură cu ceea ce va veni; presimțire. (< fr. pressentiment) Vezi definitia »