BÓCET, bocete, s. n. 1. Plâns zbuciumat, însoțit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. 2. Lamentație improvizată, de obicei versificată și cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la țară); cântare de mort. – Boci + suf. -et. Vezi definitia »

TÚNET, tunete, s. n. 1. Zgomot puternic care însoțește o descărcare electrică atmosferică (fulger sau trăsnet). ♦ (Rar) Trăsnet. 2. Fig. Zgomot puternic, răsunător. – Lat. tonitrum (după sunet). Vezi definitia »

ORCHESTRIONÉT s. n. instrument muzical cu manivelă, mai mic decât orchestrionul, care execută muzică înregistrată pe benzi de carton perforate. (< orchestrion + -et) Vezi definitia »

paratrăsnet, paratrăsnete s. n. persoană care acceptă să i se aducă reproșuri pentru gafele altora. Vezi definitia »

VERSÉT s.n. Mic paragraf al cărților (religioase) care cuprinde câteva rânduri și are un înțeles complet. [Pl. -te, -turi. / < fr. verset, it. versetto]. Vezi definitia »