Definita cuvantului apel
APÉL s.n. 1. Strigare a numelui unor persoane (pentru verificarea prezenței lor într-un loc). 2. Chemare scrisă sau orală adresată unei colectivități. ♦ Îndemn; cerere, rugăminte. ◊ A face apel la cineva (sau la ceva) = a se adresa cuiva cu o rugăminte. 3. Semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etc.; chemare. 4. (Ieșit din uz) Acțiune făcută la o instanță judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanță inferioară. [Pl. -luri. / < fr. appel].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu apel
PĂLOȘÉL, păloșele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui paloș. – Paloș + suf. -el. Vezi definitia »
BRUNÉL s. n. Stofă de lână de culoare închisă, din care se confecționa altădată încălțăminte. – Germ. Brunelle (<fr.). Vezi definitia »
norocel, norocei s. m. (pop.) talisman, amuletă; mic obiect aducător de noroc. Vezi definitia »
CAIEȚÉL, caiețele, s. n. Diminutiv al lui caiet. Vezi definitia »
scăunicél, scăunicéle, s.n. (înv. și reg.) scaun mic; scăunel, scăunaș. Vezi definitia »