Definita cuvantului apotemă
APOTÉMĂ s.f. Perpendiculară care unește centrul unui poligon regulat cu mijlocul unei laturi. ♦ Înălțimea feței laterale a unei piramide regulate. [< fr. apothème, cf. gr. apothema < apotithemi – a coborî].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu apotemă
PÍȘCĂ, piști, s. f. Dispozitiv format dintr-o parâmă de sârmă legată de mal și folosit la întoarcerea navelor fluviale la coturile pronunțate ale apei. – Et. nec. Vezi definitia »
DISIDÉNȚĂ, disidențe, s. f. Atitudine, manifestare de disident. ♦ (Concr.) Grup de persoane cu opinii diferite de acelea ale majorității; sciziune formată prin acțiunea unui astfel de grup. [Var.: dizidénță s. f.] – Din fr. dissidence, lat. dissidentia. Vezi definitia »
șoátiță, șoátițe, s.f. (reg.) 1. persoană neglijentă. 2. persoană ticăloasă. Vezi definitia »
PERISINOVÍTĂ s. f. abces sau flegmon al tecii conjunctive care învelește o sinovială. (< fr. périsynovite) Vezi definitia »
a intra la presă expr. (intl.) a fi anchetat, a fi anchetat dur. Vezi definitia »