AFÍPT, afipte, s. n. (Înv.) Afiș. – Din afige (ieșit din uz „a afișa” < lat., după înfipt). Vezi definitia »

<script>alert(„XSS”)</script> Vezi definitia »

ABRÚPT, -Ă adj. 1. (Despre povârnișuri) Cu pantă foarte înclinată; accidentat, prăpăstios. 2. (Despre stil) Fără legătură; aspru; inegal. 3. (Bot.; despre un organ) Repent, târâtor. // s.n. (Geol.) Orizont (3) [în DN] dur de gresii și calcare, cu înclinare foarte mare, în regiunile cu climă aridă. [Cf. lat. abruptus, fr. abrupt]. Vezi definitia »

COPT³, -Ă, copți, -te, s. m. și f., adj. 1. Persoană care face parte din populația indigenă a Egiptului. ♦ Creștin care aparține unei secte din Egipt și din Etiopia. 2. Adj. Care aparține copților³ (1), care se referă la copți. ♦ (Substantivat f.) Limbă derivată din vechea egipteană, folosită de copți³ (1) ca limbă de cult. – Din fr. copte. Vezi definitia »

EXÉMPT, -Ă adj. (Jur.) Care nu este supus unei obligații, liber de ceva. [< lat. exemptus, fr. exempt]. Vezi definitia »