segedeá, segedeále, s.f. (înv.) covor oriental (pentru rugăciune); cuvertură. Vezi definitia »

greutatea unei nave sau greutatea volumului de apă dezlocuit de carena acesteia. Vezi definitia »

a-și vărsa fierea / veninul expr. a vorbi cu ură. Vezi definitia »

MÂNEÁ, mân, vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta. ◊ Expr. (Parcă) i-au mas șoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. [Prez. ind. și: mâi; part. mas] – Lat. manere. Vezi definitia »

reșmeá, reșméle, s.f. (înv.) accesorii la harnașament. Vezi definitia »