(1)indexuri, s.n., (2) indecși, s.m. 1. S.n. Listă alfabetică sau de materii pusă la sfârșitul sau la începutul unei cărți sau apărută în volum separat, cuprinzând materiile, autorii sau cuvintele conținute în ea, cu indicarea paginilor (și a volumelor) unde se găsesc: indice (5).Index bibliografic = lucrare de îndrumare bibliografică, cuprinzând lista principalelor scrieri privitoare la problemă, însoțită uneori de adnotări asupra conținutului lor. Expr. A pune la index = a)a terece o carte în lista cărților interzise; b)fig. (fam.) a socoti, a tratape cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios. 2. S.m. Degetul arătător. – Din lat. fr. index. Vezi definitia »

NÁZURI s. n. pl. (Pop. și fam.) Capricii, mofturi, toane. ◊ Expr. A face nazuri = a se comporta ca un om răsfățat, afectat, cu pretenții schimbătoare sau nechibzuite. – Din tc. nāz. Vezi definitia »

KHERVARÍ s.f. Limbă din familia de limbi munda, vorbită de numeroase popoare din India centrală. (cf. fr. khervari) Vezi definitia »

SAIMÍRI s. m. maimuță mică din America tropicală, cu coada lungă, neprehensilă; maimuță cu cap de mort. (< fr. saïmiri) Vezi definitia »

șmenuri, s.n. Înșelăciune, escrocherie, mai ales la schimbul ilegal de valută; bișniță; (p. ext.) afacere necinstită, dubioasă. ◊ (Arg.) Șmecherie. (fr.chemin=drum se pronunta șmen) Vezi definitia »