CONSACRÁNT, -Ă adj. Care face consacrarea, care consacră. [Cf. fr. consacrant]. Vezi definitia »

DESÁNT s.n. Trupe transportate pe calea aerului, pe mare sau pe tancuri și lansate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă în folosul trupelor de uscat. [Pl. -nturi, (s.m.) -nți. / < fr. descente, engl. descent]. Vezi definitia »

INCIDÉNT, -Ă I. adj. 1. (despre cuvinte, propoziții) intercalat între părțile unei propoziții sau ale unei fraze. 2. (despre fascicule de radiații) care atinge o suprafață într-un anumit punct. II. s. n. 1. eveniment neașteptat, neplăcut, care survine în timpul unei activități. ◊ greutate, dificultate. 2. (jur.) obiecție, contestație accesorie la cauza principală a unui proces. (< fr. incident) Vezi definitia »

DOPANT, dopanți, s.n. Produs utilizat ca impuritate controlată în tehnica dopării. – Din fr. dopant. Vezi definitia »

delincvént (-lin-cvent) s. m., pl. delincvénți Vezi definitia »