STALAGMOMÉTRU s. n. instrument folosit în stalagmometrie. (< fr. stalagmomètre) Vezi definitia »

ALABÁSTRU s.n. Varietate de ghips asemănătoare marmurii albe, din care se fabrică obiecte de ornament. [< lat. alabastrum, cf. germ. Alabaster, it. alabastro]. Vezi definitia »

măcăleándru (măcăléndri), s. m. – Albinărel (Acanthis cannabina). Origine îndoielnică. În general e considerat der. din rut. makoljandra (Tiktin; Candrea), pol. makolagwa; dar aceste cuvinte par provenite din rom. Scriban propune un χαμαί ϰάλανρδος „o specie de ciocîrlie”, care este puțin probabil (der. directă din ngr. ϰάλανδρος, Philippide, Principii, 151, nu explică fonetismul). Numai în Mold. Vezi definitia »

OLEOMÉTRU s. n. 1. areometru pentru măsurarea densității uleiurilor. 2. instrument cu care se dozează uleiurile și grăsimile din semințe. (< fr. oléomètre) Vezi definitia »

ALGOMÉTRU s. n. algezimetru. (< germ. Algometer, engl. algometer) Vezi definitia »