hátic, háticuri, s.n. (înv.) loc de șosea. Vezi definitia »

DIÓIC, -Ă adj. (Despre plante unisexuate; op. monoic) Care are organele sexuale situate pe indivizi deosebiți ai aceleiași specii. [Pron. di-o-ic. / < fr. dioïque, cf. gr. dis – de două ori, oikos – casă]. Vezi definitia »

ANTILUÉTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) împotriva sifilisului; antisifilitic. (< fr. antiluétique) Vezi definitia »

DIGENÉTIC, -Ă adj. (Biol.) Care prezintă digeneză. [Cf. fr. digénétique]. Vezi definitia »

TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Solid, serios; cu temeinicie. ♦ Adânc, profund, intens. [Var.: (înv.) temélnic, -ă adj.] – Temei + suf. -nic. Vezi definitia »