PLATÓU s.n. I. Loc șes situat în regiunea înaltă a dealurilor sau a munților; podiș. ♦ Câmp destinat pentru instrucție și exerciții militare. ♦ Arie (netedă) situată pe o porțiune mai înălțată a unei formații anatomice. II. 1. Suprafață utilată pentru turnarea filmelor. 2. Piesă metalică plană pe care se fixează piese pentru prelucrare. 3. Farfurie sau tavă mare pentru servit mâncăruri și prăjituri. [Pl. -uri. / < fr. plateau]. Vezi definitia »

POMÓU s. n. 1. mică bilă la capătul mânerului unei spade, al unei săbii. 2. capăt de levier, de manetă etc. adaptat pentru a fi ținut în pumn. ◊ mâner al unui pistolet. (< fr. pommeau) Vezi definitia »

MAIÓU s.n. Tricou care se poartă pe piele. [Pron. ma-iou, var. maieu s.n. / < fr. maillot]. Vezi definitia »

RONDÓU² s. n. poezie cu formă fixă, în Franța în sec. XV-XVI, dintr-o cvinarie, un catren și o sextină, în care versurile finale, mai scurte, ale ultimelor două strofe, reiau începutul primului vers al poeziei. (< fr. rondeau) Vezi definitia »

JIGÓU, jigouri, s. n. 1. Denumire dată regiunilor coapsei, gambei și fesei unor animale, împreună cu mușchii din aceste regiuni. 2. Friptură preparată din pulpă de berbec. – Din fr. gigot. Vezi definitia »