ARĂMĂRÍE², arămării, s. f. 1. Fabrică, atelier, prăvălie de obiecte de aramă. 2. Obiecte de aramă. – Aramă + suf. -ărie. Vezi definitia »

MITOMANÍE s. f. tendință patologică de a fabula; mania de a minți. (< fr. mythomanie) Vezi definitia »

CANTILÁȚIE s. f. formă a serviciului religios, psalmodiere a liniei melodice, în care predomină recitativele și recitările. (după lat. cantilare, a fredona) Vezi definitia »

PRESCRÍE vb. III. 1. tr. A ordona, a dispune precis ceea ce urmează să se facă; (spec.) a indica un tratament, medicamente pentru un bolnav. 2. (refl.) (Despre o datorie, o pedeapsă etc.) A se șterge prin prescripție. [Pron. -scri-e, p.i. -scriu. / < fr. prescrire]. Vezi definitia »

RETÉNȚIE s.f. 1. Reținere, oprire. ♦ (Jur.) Drept de retenție = drept pe care îl are creditorul de a păstra un lucru al debitorului până când acesta va achita întreaga datorie. 2. Imposibilitate de a se elimina un produs biologic; defect de funcționare a unor glande cu secreție internă, constând în dificultatea sau în imposibilitatea de a elimina materiile lor de excreție. 3. Proprietate a unor substanțe de a încetini evaporarea solventului cu care au fost amestecate omogen. 4. (Constr.) Creare a unor bazine de acumulare pe cursul unei ape prin înălțarea nivelului acesteia cu ajutorul unor construcții speciale; reținere a apei în astfel de bazine. [Gen. -iei, var. retențiune s.f. / cf. fr. rétention, lat. retentio]. Vezi definitia »