Definita cuvantului armătură
ARMĂTÚRĂ s.f. Ansamblu de bare metalice care se pun la construcțiile de beton armat pentru a le întări. ♦ Totalitatea pieselor metalice ale unor instalații alcătuite din țevi sau conducte. ♦ Construcție de lemn, de zidărie etc., servind la întărirea pereților unei galerii subterane. [Pl. -ri. / cf. fr. armature, it., lat. armatura, după armă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu armătură
AMONIOGENÉZĂ s. f. formare a amoniacului, la nivelul țesuturilor. (< fr. ammoniogenèse) Vezi definitia »
PALPLÁNȘĂ s. f. element de construcție destinat să sprijine terenul unei săpături sau să formeze o incintă în interiorul căreia să se poată executa o lucrare, ferită de infiltrația apei. (< fr. palplanche) Vezi definitia »
HÂRȚĂ s. f. V. harți. Vezi definitia »
MONÁNDRĂ adj. (despre flori) cu o singură stamină. (< fr. monandre) Vezi definitia »
năsálniță s.f. (reg.) boală de oi. Vezi definitia »