Definita cuvantului ască
ÁSCĂ s.f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. [Pl. -ce. / < fr. asque, cf. gr. askos – burduf].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ască
LIPOPROTEÍNĂ s. f. substanță organică rezultând din unirea unei proteine cu un corp gras. (< fr. lipoprotéine) Vezi definitia »
DIGITALÍNĂ s. f. principiu activ extras din frunzele de digitală1 (II, 2), tonic cardiovascular și diuretic. (< fr. digitaline) Vezi definitia »
CETOGENÉZĂ s. f. formarea de cetone în organisme. (< fr. cétogenèse) Vezi definitia »
grădínă (grădíni), s. f. – Suprafață de teren arabil pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi. – Mr., megl. gărdină. Bg., sb. gradina (Cihac, II, 115; Meyer 119; DAR), cf. gard, și alb. gradinë. – Der. grădinar, s. m. (persoană care se ocupă de cultivarea unei grădini), cf. bg. gradinar (Conev 76), sb. gradinarĭ; grădinăreasă (var. grădinăriță), s. f. (femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar); grădinăresc, adj. (de grădină); grădinări, vb. (a cultiva sau a îngriji grădini); grădinărie, s. f. (horticultură); grădinărit, s. n. (horticultură). Vezi definitia »
CRIMINALÍSTICĂ s.f. Știință care studiază și propune metodele și mijloacele dezvăluirii crimelor, cu scopul lămuririi și prevenirii lor. [Gen. -cii. / < fr. criminalistique]. Vezi definitia »