ÎNNOBILÁRE s.f. Acțiunea de a înnobila și rezultatul ei. [< înnobila]. Vezi definitia »

SUPRAPREFIXÁRE, supraprefixări, s. f. (Lingv.) Derivare cu prefixe multiple sau de la teme anterior prefixate. – Supra- + prefixare. Vezi definitia »

pomostíre, pomostíri, s.f. (reg.) 1. (despre pardoseala de lut a unei încăperi) bătătorire, nivelare; lipire. 2. depunere de aluviuni a unei ape curgătoare. Vezi definitia »

NUNTÍRE, nuntiri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) nunti; nuntit¹. – V. nunti. Vezi definitia »

SEMNALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a semnaliza. ◊ indicare a parcursului unui drum către o localitate prin plantarea de panouri indicatoare. ◊ plantare de balize în puncte geodezice în vederea măsurării cu teodolitul. 2. noțiune în neurofiziologie introdusă de Pavlov, activitatea emisferelor cerebrale prin care diferite însușiri ale mediului, asociindu-se cu stimuli ce declanșează anumite reacții înnăscute, pot deveni semnale ale acestor stimuli, declanșând reacțiile corespunzătoare. (< semnaliza) Vezi definitia »