OVIPOZITÓR s.n. (Zool.) Organ prin care insectele își depun ouăle; oviscapt. [< fr. ovipositor]. Vezi definitia »

BIMOTÓR, -OÁRE, bimotori, -oare, adj. Cu două motoare. ♦ (Substantivat, n.) Avion cu două motoare. – După fr. bimoteur. Vezi definitia »

maiór (maióri), s. m. – Ofițer superior. Germ. Major, în parte prin intermediul rus. maior, cf. major. – Der. maiorie, s. f. (grad de maior); maioreasă, s. f. (nevasta maiorului). Vezi definitia »

ANIHILATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care anihilează. [Cf. fr. annihilateur]. Vezi definitia »

ȚIPĂTÓR, -OÁRE, țipători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre glas) Strident. ♦ Fig. (Despre culori, lumină) Prea bătător la ochi, prea viu, prea intens. 2. S. f. Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage. – Țipa¹ + suf. -ător. Vezi definitia »