Definita cuvantului atenuant
ATENUÁNT, -Ă adj. Care atenuează, slăbește, micșorează; moderant. ◊ (Jur.) Circumstanțe atenuante = împrejurări care ușurează vinovăția unui acuzat. [Pron. -nu-ant. / cf. fr. atténuant, lat. attenuans].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu atenuant
PAZVÁNT, pazvanți, s. m. (Înv.) Pazvangiu. – Din n. pr. Pazvant[oglu]. Vezi definitia »
ANCOMBRAMÉNT s.n. (franțuzism) Îngrămădire care împiedică trecerea. ♦ (Tehn.) Spațiul ocupat de un obiect din punctul de vedere al gabaritului. [< fr. encombrement]. Vezi definitia »
OBLITERÁNT, -Ă adj. (med.) care obliterează. (< fr. oblitérant) Vezi definitia »
HALUCINÁNT, -Ă adj. 1. care provoacă halucinații. 2. (fig.) uluitor, impresionant. (< fr. hallucinant) Vezi definitia »
LATÉNT, -Ă adj. ascuns, care nu se manifestă, dar poate izbucni oricând. (< fr. latent, lat. latens) Vezi definitia »