NERVÚRĂ s. f. 1. fascicul libero-lemnos de pe suprafața frunzelor, prin care circulă seva. 2. fiecare dintre fibrele cornoase și ramificate care străbat aripa unor insecte. ◊ bară metalică sau de lemn din scheletul unei aripi de avion. 3. proeminență pe suprafața unei piese, a unui organ de mașină, care îi mărește rezistența. ◊ grindă de beton armat care se toarnă împreună cu placa planșeului. 4. mulură decorativă care conturează muchiile unei bolți, marginile unei nișe etc. 5. (pl.) cută foarte îngustă cusută ca garnitură pe un obiect de îmbrăcăminte. (< fr. nervure) Vezi definitia »

CHIMIOSINTÉZĂ, chimiosinteze, s. f. (Biol.) Chemosinteză. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. chimiosynthèse. Vezi definitia »

picioárcă, picioárce, s.f. (reg.) cartof. Vezi definitia »

PANCREATOLÍZĂ s. f. operație a pancreatitelor cronice nodulare fără litiază, constând în incizarea capsulei pancreasului pentru eliberarea glandei. (< fr. pancréatolyse) Vezi definitia »

PERIPORÍTĂ s. f. inflamație în jurul orificiilor glandelor sudoripare. (< fr. périporite) Vezi definitia »