horoiág s.n. (reg.) cuptor făcut rău. Vezi definitia »

MONOFÁG, -Ă adj., s. m. (despre organisme) 1. cu un singur fel de nutiție. 2. care parazitează o singură specie. (< fr. monophage) Vezi definitia »

chișleág (-guri), s. n. – Lapte prins, lapte acru. – Var. (Trans. de Nord) cislac. Bg., rut. kisleak, sb., cr. kiseljak, din sl. kiselŭ „acru” (Cihac, II, 50; Löwe 5; Scriban, Arhiva, 1911, nr. 7); cf. chiseliță. Vezi definitia »

covrág (-gi), s. m. – 1. Tulpină de porumb sau de dovleac. – 2. Plantă Centaurea austriaca. – 3. Creangă uscată. Sb. kovrag „tufăriș, hățiș” (DAR). Vezi definitia »

IHTIOFÁG, -Ă adj. Care se hrănește aproape exclusiv cu pește. [Cf. fr. ichtyophage]. Vezi definitia »