Definita cuvantului auricul
AURÍCUL s.n. Fiecare dintre cele două despărțituri superioare ale atriului inimii. [Pron. a-u-, pl. -le. / < fr. auricule, cf. lat. auricula].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu auricul
tabúl s.n. (înv.) tobă mare în fanfara turcească. Vezi definitia »
HIBERNÁCUL, hibernaculi, s. m. (Bot.) Mugure metamorfozat și caduc, care constituie partea de rezistență în timpul iernii a unor plante acvatice. – Din fr. hibernacle. Vezi definitia »
grdul, starea de căldură a unui mediu, a unui corp,gradul de căldură a aerului. Vezi definitia »
FUNÍCUL, funiculi, s. m. (Biol.) Fir care fixează ovulul de placentă. – Din fr. funicule, lat. funiculus. Vezi definitia »
BRAHICAÚL, -Ă adj. cu tulpina scurtă; brevicaul. (< lat. brachycaulis) Vezi definitia »