AFIRMÁ vb. I. 1. tr. A spune, a susține ceva cu tărie, a declara categoric, ferm; a susține că ceva este adevărat. 2. refl. A se evidenția, a se remarca. [P.i. afirm. / < fr. affirmer, cf. lat. affirmare]. Vezi definitia »

INFAMÁ, infamez, vb. I. Tranz. (Livr.) A acuza pe nedrept; a defăima. – Din lat., it. infamare. Vezi definitia »

PERICÓMA s.f. Gen de insectă dipteră care provoacă prin mușcătură leziuni foarte dureroase. [Et. incertă]. Vezi definitia »

DISCORÁMA s. f. titlu de rubrică sub care sunt anunțate noi înregistrări pe discuri (muzică, teatru etc.). (< fr. discorama) Vezi definitia »

ma voi duce la piata, v-am adus creveti Vezi definitia »