PATARÍNI s. m. p. nume dat în sec. XI membrilor unei asociații creștine milaneze și, în sec. XII, catarilor și valdezilor din Italia. (< fr. patarins, it. patarini) Vezi definitia »

născomăní, pers. 3 sg. născomănéște, vb. IV refl. (reg.; despre bube, umflături) a apărea, a crește. Vezi definitia »

PLOCONÍ, ploconesc, vb. IV. Refl. 1. A se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință, înaintea cuiva; a saluta cu politețe (exagerată). 2. A arăta o admirație servilă pentru cineva sau ceva; a se linguși, a se umili, a se căciuli. – Din sl. pokloniti (sen). Vezi definitia »

schișní, schișnésc, vb. IV (reg.; despre copii) a plânge înfundat cu intermitențe; a scânci. Vezi definitia »

a băga cărbuni / gaz expr. a accelera, a se grăbi, a acționa în viteză. Vezi definitia »