HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

PROVÍZIE, provizii, s. f. Rezervă de produse (mai ales alimentare) necesare cuiva sau undeva pentru o anumită perioadă de timp. – Din fr. provision, lat. provisio, germ. Provision. Vezi definitia »

perșéie, perșéi, s.f. (reg.) 1. pușculiță, cutie de bani. 2. bucșă (la roata cărușii). 3. piuliță de sub fusul crângului de la moară; piuă, broască, tigaie. Vezi definitia »

ANENCEFALÍE s. f. monstruozitate caracterizată prin lipsa sau reducerea encefalului. (< fr. anencéphalie) Vezi definitia »

DAMNÁȚIE, s. f. v. damnațiune. Vezi definitia »