TALMUDÍSM s. n. 1. studiul Talmudului. 2. (fig.) tendință de a privi lucrurile static, rigid, dogmatic; interpretare speculativă. (< fr. talmudisme) Vezi definitia »

EPIFENOMENALÍSM s.n. Concepție antiștiințifică potrivit căreia conștiința este un epifenomen. [Var. epifenomenism s.n. / cf. fr. épiphénoménisme]. Vezi definitia »

XEROMORFÍSM s. n. Totalitatea particularităților legate de rezistența la secetă a xerofitelor. – Din fr. xéromorphisme. Vezi definitia »

NEUROARTRITÍSM s. m. predispoziție constituțională către stări patologice articulare, nervoase, de nutriție etc. (< fr. neuro-arthritisme) Vezi definitia »

PROZAÍSM s. n. Însușire a ceea ce este prozaic; p. ext. platitudine, banalitate. – Din fr. prosaïsme. Vezi definitia »