Definita cuvantului automișcare
AUTOMIȘCÁRE s.f. Mișcare care își are izvorul, cauza în însuși obiectul ce se mișcă; starea de continuă mișcare și transformare a naturii și a societății, determinată de contradicțiile interne proprii tuturor obiectelor și fenomenelor. [< auto1- + mișcare, după rus. samodvijenie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu automișcare
BENZOILÁRE, benzoilări, s.f. Reacția chimică dintre un derivat al acidului benzoic cu alți compuși chimici. Vezi definitia »
BOTANIZÁRE s.f. Acțiunea de a botaniza; erborizare. [< botaniza]. Vezi definitia »
BISECTOÁRE, bisectoare, s.f. – V. bisector (1) [DEX'98] Vezi definitia »
SUPRAÎNCĂRCÁRE, supraîncărcări, s. f. Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei. [Pr.: -pra-în-] – V. supraîncărca. Vezi definitia »
PREVENÍRE, preveniri, s. f. Acțiunea de a preveni. – V. preveni. Vezi definitia »