Definita cuvantului obturator
OBTURATÓR, obturatoare, s. n. Dispozitiv utilizat în scopul micșorării secțiunii de trecere a unui material fluid sau pulverulent, a unui fascicul de lumină printr-o deschidere etc. ◊ Obturator fotografic = dispozitiv mecanic montat pe un aparat fotografic, având drept scop să oprească sau să permită căderea luminii pe placa sau pe filmul fotografic. – Din fr. obturateur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu obturator
FECUNDATÓR, -OÁRE adj. capabil de a fecunda. (< fr. fécondateur) Vezi definitia »
NEȘTIUTÓR, -OÁRE, neștiutori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care nu știe (nimic); ignorant, nepriceput; lipsit de cultură. ♦ (Substantivat) Neștiutor de carte = analfabet. ♦ Inocent, candid, naiv; p. ext. inofensiv. [Pr.: -ști-u-] – Ne- + știutor. Vezi definitia »
precugetătór, precugetătoáre, adj. (înv.) care precugetă, care gândește dinainte totul. Vezi definitia »
IMITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care imită pe cineva sau ceva. [Cf. fr. imitateur]. Vezi definitia »
ANCHETATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care conduce, care face o anchetă. ♦ Cel care întreprinde o cercetare științifică pe teren. [<ancheta + -tor, după fr. enquêteur]. Vezi definitia »